E atat de salbatic si de furios, il ador! Am fost sa imi iau la revedere de la el. M-am fofilat cumva si am reusit sa merg singura. Aveam nevoie de asta.
Am strans scoici si nisip sa le duc cu mine acasa. Sa-mi amintesc mereu de nisipul fin, zdrobit de ocean, din Camaret.
Imi place sa il privesc, sa ii privesc furia. Imi place sa il simt, sa il simt rece si revigorant. Imi place sa il ascult, sa ii ascult gandurile pe nu o sa aiba niciodata tentatia sa le ascunda. Imi place.
Daca tot a fost ultima intalnire a noastra am tras si concluzii. L-am mai intrebat inca o data ce sa fac si mi-a raspuns. Acum mi-e limpede totul, nu mai exista indoieli si cu siguranta asa voi face daca asa mi-am propus.
Mi-a facut placere sa te cunosc si sa vorbesc cu tine, Atlantic! Sper sa ne mai intalnim, iar daca va fi pe coasta cealalta, eu as fi cea mai fericita!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu