Pagini

13 ianuarie 2015

S-a ieftinit benzina

Prima noastra intalnire dupa doi ani de zile. In benzinarie. M-a intrebat: Ce faci? "Plinul." i-am raspuns eu. Iar el a plecat fara urma. 

Imi pare rau. As fi vrut sa ardem benzina impreuna. Sa-ti povestesc de ce am plecat eu atunci. 

10 ianuarie 2015

Am sa-i zambesc in fiecare zi


Ne intalnim des. Mai des decat ne-am fi imaginat vreodata amandoi. Tot timpul schimbam doua vorbe, dar fara sa ne amintim de ceea ce ne-a legat de fapt. Niciunul nu are curaj sa spuna, dar amandoi ne gandim la acelasi lucru, ne stralucesc ochii la fel si ne atingem nasul ca si cum am vrea sa mai spunem ceva.

Ieri ne-am intalnit din nou. Sub Podul din Marasti. Nu stiu ce cauta acolo. Nu stiu ce cautam acolo. Am schimbat aceleasi vorbe politicoase, iar apoi mi-am facut curaj: "Spune-i ca-l salut. Si ca-i zambesc."

I-am zambit si lui si am plecat.


7 ianuarie 2015

Another love

Daca oamenii s-ar saruta pasional in fiecare zi, ar fi mult mai fericiti.




3 ianuarie 2015

Si-a mai trecut unul...

Si s-a mai scurs o primavara, si s-a mai scurs o vara... Iar Craciun, iar beculete, iar ganduri bune si ipocrizii peste tot. Anul acesta nu am mai avut o casa imensa, n-am mai avut masina de spalat vase si nici parchetul pe care alunecam in dansuri nebune anul trecut, dar am avut mai multa caldura, un centru de oras aproape de noi si mai multa implinire, cu siguranta.

De fiecare data cand incep sa scriu despre anul ce a trecut imi propun sa spun totul pe scurt; dar cum sa te rezumi la cateva randuri cand ai trecut printre atatea trairi, atatea sentimente...

  • am inceput anul prost, foarte prost. Cred ca a fost cea mai proasta saptamana din an. Dar tristetea ne intareste, tot timpul a facut-o. 
  • am avut dimineti lenese cu turta dulce si intreceri cu masini pe tablete
  • am trecut la o alte runda de sesiuni, de data aceasta sesiuni pentru oameni mari
  • am terminat un internship exact asa cum mi-am dorit, exact asa cum mi-am propus: cu un job. Primul meu loc de munca adevarat. Prima mea responsabilitate de om matur.
  • am fugit pana in Cracovia cu familia pentru a o revedea pe Emma. A fost emotionant, cu multe batai de inima si zambete uriase. Nu am avut numai o noapte impreuna, undeva uitate intr-un pub minuscul, dar tot timpul cand ne intalnim parca totul se transforma, totul pare atat de firesc. Profitam de fiecare secunda, de orele in care ne putem impartasi toate cele traite de la ultima intalnire si de fiecare data se intampla ceva care face intalnirea nostra memorabila, care transforma totul in secretul nostru
  • am vazut, ca in fiecare an, ce parinti minunati am, care ma sprijina si imi dau incredere in ce fac. Va multumesc din suflet pentru tot.

  • am castigat un proiect european prin care am indemnat tinerii sa mearga la vot. M-am bucurcat ca am reusit sa il coordonez, sa il gandesc, sa lucrez cu super echipa AEGEE Cluj-Napoca, sa fac bugete, sa adun oameni din 10 tari aici si sa fiu implinita ca totul decurge perfect. Nu am crezut ca e atat de greu si de stresant sa imparti si sa despari banii - multumesc Marius pentru ajutor, nu stiu cum m-as fi descurcat altfel.
  • am fost Presedinte AEGEE Cluj-Napoca cu o echipa grozava si am reusit sa avem un an foarte plin care ne-a facut orasul foarte cunoscut la nivel european in comunitatea noastra.
  • am avut nopti si zile colorate cu Larisa, cu concerte, plimbari, hohote de ras si lacrimi pe strazile si barurile Clujului. Toate nebunatice in felul lor si in primul rand, sincere, foarte sincere. Ma bucur mult ca ne-am cunoscut si sper sa ma tin de promisiune.
  • am avut un adevarat Happy Easter in Barcelona cu prietenii nostri dragi de care ne bucuram de fiecare data cand ne intalnim, tot pe alte meleaguri.

  • am tinut pentru prima data un copilas proaspat nascut in brate si l-am vazut si cum creste. E o senzatie grozava. Cred ca s-a format o chimie intre noi doua, haha.
  • am vrut sa ne simtim iar ca in liceu, asa ca ne-am plimbat pe strazi cu trotinete, skateboarduri si ghiozdane in spate.
  • am avut nopti albe atunci cand ma asteptam mai putin
  • m-am mirat si inca ma mai mir cat de intelegatori pot fi unii oameni din jurul meu. Multumesc. Stiu ca sunt dificila de cele mai multe ori, dar am nevoie de toata intelegerea din lume.
  • probabil ca a fost primul an in care m-am simtit cu adevarat responsabila si am facut totul cu multa vointa, placere si determinare
  • am inceput sa merg din nou la meciuri de basket, apoi am trecut la alt nivel - seri calduroase de vara in care nu as mai fi lasat ningea din mana. E atat de bine. Mi-era dor sa lupt pentu minge, mi-era dor sa lupt in echipa, mi-era dor sa-mi gandesc urmatoarele miscari, mi-era dor de aruncarile de 3 puncte, mi-era dor sa ma bucur de mine, sa ma obosesc si sa ajung acasa murdara si cu noaptea in cap. Cred ca au fost cele mai bune zile.
  • am avut nopti si zile de munca cu proiecte interesante si multe satisfactii
  • am fost dezamagita de reactiile unora si surprinsa placut de ale altora, dar nu as putea zice ca de la cei de la care nu ma asteptam
  • am ajuns, in sfarsit, la concert Metallica in Vienna. Am fost in extaz. Multumim parinti dragi.

  • am invatat ca trebuie sa iti asumi tot ce faci si ce spui, orice ar fi, orice s-ar intampla, chiar daca uneori ai prefera sa fugi si sa te ascunzi
  • m-am aratat nemultumita in momente in care nu as fi avut dreptul sa spun ceva, dar cum altfel sa obtii mai mult?!
  • am avut zile cu piscine, cu hamace, seri de Catan si nopti cu shoturi peste shoturi si mult dans
  • m-am mirat sa vad ca unele persoane te cunosc mai bine decat crezi si ti-au urmarit reactiile mult mai atent decat lasau sa se vada in tot acest timp. 

  • am avut weekenduri doar pentru noi pe care nimeni nu le intelege, dar nici nu vrem asta; raman ale noastre.
  • am fost rea, am inselat oamenii, le-am intors spatele, am transmis ganduri urate si vorbe grele fara sa ma intereseze nimic altceva in afara de mine
  • mi-am folosit smecheriile din maneca de cate ori am avut ocazia
  • am fost dezamagita cand am vazut ca unele prietenii parca nu mai au puterea sa reziste
  • m-am bucurat sa vad ca unele prietenii parca devin tot mai puternice
  • am petrecut 2 saptamani intr-un loc la care nu m-as fi gandit niciodata si cu oameni la care nu m-as fi gandit (aproape) niciodata, undeva in Franta, la Oceanul Atlantic. Ce senzatii, ce peisaje cutremuratoare, ce ocean salbatic, ce trairi, ce momente unice!

  • am facut primul drum de peste 1000 de km cu muzica si povesti despre vrute si nevrute, dar care au ajutat. Mult, zic eu.
  • am visat mult si am crescut mult
  • m-am simit fericita si implinita din din cele mai marunte lucuri
  • am incercar sa atrag in jurul meu doar oamenii care imi plac cu adevarat, asa putini cum sunt
  • am raspuns si mai putin la mesaje si la telefoane decat in alti ani si nu stiu daca as putea sa zic ca imi pare rau, m-am canalizat pe altceva
  • am sarbatorit un an de Antoma cu multe povesti si ganduri recunoscute dupa un an de zile. Nu m-am gandit ca va parea importanta acea zi. A insemnat mult pentru mine.
  • s-au intamplat lucuri la care nici macar nu ma puteam gandi, iar unele la care m-am gandit inca se lasa asteptate
  • am avut dezamagiri si am vrut sa imi intorc iar viata cu susul in jos, dar cateva vorbe si niste ochi reci au facet sa ia o alta intorsatura, una mai buna, zic eu
  • am vazut ca sunt intrebari la care nu am raspuns si uneori este foarte greu de acceptat asta, mai ales cand esti implicata direct
  • am vazut ca e mai simplu sa zici, pur si simplu, ce crezi tu, indiferent de consecinta, pana la urma toate trec si nimic nu tine o viata, dar uneori e atat de greu sa vorbesti
  • am luat decizii si am fost foarte hotarata, dar pana la urma tot pe dos am facut. Probabil asa trebuia sa fie, Uneori lupta dintre ratiune si sentiment e foarte grea.

piesa 2014, bineinteles.