Pagini

27 decembrie 2011

Pe scurt

Dupa ce m-a privit toata seara si nu asa subtil, ci in ochi, fara sfiala, pentru ca stie ca poate sa faca multe cu asta... am reusit pana la urma sa ramanem singuri. Era evident ce ea in mintea fiecaruia, nu veam nevoie de cuvinte, dar i-am soptit sa mai cerceteze putin, ca sa stie de unde pornesc lucrurile. 

A doua zi a zis ca el nu se complica, eu am intrebat de ce, el a zis ca nu are rost, dar eu i-am zis ca asa apare misterul si frumoasele batai de cap si el mi-a raspuns ca e invatat sa le primeasca pe toate pe tava, iar eu am insistat, ai nevoi de lupta ca sa simti ca ai castigat ceva, trebuie sa lupti ca sa cuceresti castelul, dar tot nu a zis, pentru ca stia ca nu o sa iasa nimic. 

Si eu stiam acelasi lucru, ca nu o sa dureze, dar de ce nu ar incerca, trece viata pe langa el fara sa isi dea seama, da cu piciorul la toate sansele pe care le are si nu vrea sa isi miste un deget si bla bla bla, am inceput sa filosofez.... doar pana la un moment dat, pentru ca a disparut si nu l-am mai vazut.

Pacat, situatia mea nu era atat de complicata pe cat credea el...

Niciun comentariu: