Stateam razamati de un zid si povesteam despre bloguri, jocuri pe telefon, videojurnalism si cateva personaje candva interesante. Sticlele erau aprope pe terminate si s-a facut un moment de liniste. Ne-am uitat unii la altii si am inceput sa radem. Mergem? Mergem!
Era doua dimineata si era bezna. Cu doua frontale si o lanterna serioasa am reusit sa ajungem la ocean fara sa cadem de pe stanci.
3, 2, 1... si! Toata lumea urla si fugea catre valuri. Simteai cum te atinge apa nervoasa si rece, dar stiai ca daca te opresti nu mai ai nicio sansa.
Ne-am aruncat in valuri, ne-am strigat fiecare cat am putut de tare sentimentele si am inceput sa radem in hohote.
Nu vedeam absolut nimic in jur si nici picioarele nu ni le mai simteam. Uneori e atat de placut sentimentul de iresponsabilitate! Te duce intr-o alta dimensiune. Te face sa zbori, sa speri, sa crezi si sa visezi. Sa-ti visezi propria viata.
Sarat, rece si limpede, esti genial!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu