Am scris. Am scris mult. Sau poate Martiniul cu portocala si multa lamaie a scris. Stateam ghemuita in patul supraetajat si incercam sa nu ii deranjez pe ceilalati cu lumina telefonului meu.
Am scris mult, am pierdut tot ce am scris, iar acum nu mai pot reproduce. Am scris despre ocean, despre surferi, despre faptul ca sunt unul si unul, iar altii exact ce trebuie. Am scris despre jocuri si bautura. Despre faptul ca sunt constienti de formele lor si despre cum si-au dat aseara tricourile jos in toata bucuria jocului.
Oh, mult am scris despre asta. Despre blonzi, bronzati si pistruiati. Dar am scris si ca s-a ajuns si la intrebarea "de unde sunteti?" si atunci s-a distrus toata chimia noastra.
Cand vezi o reactie, poti sa treci peste, dar cand sunt 6 reactii una dupa alta, dezamagitoare cu toate ca sunt controlate, nu mai e atat de usor sa treci peste.
Eu zic sa va mai dati jos de pe placile de surf, sa mai iesiti in lume si sa intrati in asociatii studentesti internationale. Acolo o sa invatati despre stereotipuri si ca oamenii sunt diferiti. Foarte diferiti si nu conteaza din ce zona a lumii fac parte. Daca sunt oameni faini, raman oameni faini, nazisti idioti (si spun asta numai sa ma razbun!).
Asta am scris. Si am scris multi si am scris din suflet. Dar asta a fost aseara... acum nu mai e asa profund, acum nu mai imi pasa asa mult, acum pot sa privesc iar tricourile ude, parul blond si corpul bronzat si pistruiat.
De aceea era mai bun textul de aseara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu