Pagini

16 mai 2011

Peste tot o urma de bocanc


Am bocanci negri, maro si albastru inchis spre gri (nu ma prea pricep la culori, sincer) si daca as putea nu i-as mai da jos din picioare. In bocanci ma simt cel mai confortabil… iarna imi tin de frig, vara sunt racorosi, toamna pot sa sar in toate beltile, iar primavara arata bine cu fustite scurte si ciorapi colorati.


Daca e dupa-masa si sunt foarte obosita pentru ca iar mi-am pirdut noptile pe undeva… mi se pare genial sa trag draperiile groase, imi dau doar haina jos si ma urc in patul suprapus incaltata. Adorm in 2 minute fara niciun alt gand, doar cu picioarele atarnate pe marginea patului. Asa ma simt tot timpul tanara si fara griji… Bineinteles, peste o ora cand ma trezesc, bocancii mei incerca sa se salveze din nodurile cearsafului, care culmea, nu se murdareste niciodata. P.S. -  a nu se intelege gresit, nu fac asta si iarna

Imi place sa imi vad bocancii in oglinzi pe drum, imi place sa imi pun un picior (incaltat) pe scaun cat timp stau jos, mi se par foarte tari cand au si putin praf sau noroi pe ei si imi place cand ma duc la el si nu trebuie sa ma descalt. Intru in casa, imi arunc haina spre cuier, nu il nimeresc tot timpul, dar nu ma sinchisesc sa o iau de jos… apoi merg si ma trantesc pe canapea. Stam amandoi incaltati, cu picioarele ba sus, ba pe masa, ba sub noi, ba in bretele celuilalt si stam asa pana seara si ne uitam la filme. Daca se murdareste ceva, se curata… ideea e sa te simti bine. Sa te simti tot timpul tanar si fara probleme… macar cat timp mananci floricele uitandu-te ore intregi la filme, cat timp iti admiri bocancii in oglinda sau cand te incapatanezi sa ii cureti… pentru ca stii ca dupa acee toti o sa spuna “Oh, ti-ai luat bocanci noi, ce tare!”

Nu, sunt de acum 2 ani, doar ca de atunci nu au mai fost de un albastru atat de stralucitor...” 

Placebo - Battle for the sun
 
 Asculta  mai multe  audio   diverse
 

... ca niciodata, piesa nu are nicio legatura cu postarea, dar e trilul de azi ...

Niciun comentariu: