Pierdut

M-am pierdut in realitate, m-am lovit de trei vorbe spuse mecanic si m-au facut sa dispar de langa simturile mele… Acum nu mai imi gasesc cuvintele, propozitiile mi se plimba prin cap, dar nu se leaga una de alta. A disparut parfumul meu preferat, nu mai am dorinta de a zambi mereu si nu mai vreau sa imi aranjez hainele. Mi-am uitat planurile bine gandite in mai si soarele nu ma mai atrage… cand vreau sa-i zambesc se ascunde iar cand sunt suparata ma arde si mai tare.
Nu ma mai duc sa admir orasul si sa-i adulmec mirosul de viata... imi intra furnici in papuci si nu imi place, ci stau uimita uitandu-ma 2 ore la 15 bilute luminoase care se misca pe un ecran ca apoi sa regret ca am facut asta; nu m-am ales cu nimic… Vresurile scrise cu pasiune imi fug de sub ochi, cuvintele imi zboara pe langa urechi cu toata ca le ascult, iar reprosurile le uit in 2 minute, nu imi dau de gandit prea mult timp.
Imi iese o lacrima tramuranda dintre pleoape si singurul motiv pentru care incep sa plang este pentru ca nu am putut sa o stapanesc… si nu ma mai pot opri. Nu ma mai pot opri si nu era necesar sa imi vezi lacrima falsa pe care nici eu nu o cred, lacrima care nu se leaga de niciun gand sau fapt…

Cunosc cele 3 cuvinte si vor aparea an dupa an... ori le voi ignora, ori le voi pretui nebuneste, nu conteaza...

Acum vreau doar sa imbratisez o stanca :)