Pagini

16 iulie 2009

Noapte buna iubito, eu nu plec acasa


- Noapte buna iubito! Te iubesc! Te sun maine sa ne intalnim. Promit ca o sa petrecem toata ziua impreuna.
- Somn usor ! (zambeste emotionata, deja gantindu-se la ziua ce va urma). Sa mergi acasa si sa te culci ca pari obosit… eu ma voi gandi la tine toata noaptea. (se imbratiseaza, iar fata intra in casa)

Insa… el nu merge acasa, stia asta de mult, putea sa ii spuna, stia ca l-ar fi inteles, dar… nu vroia sa isi faca griji si sa nu mai doarma noaptea. Ea ii trimite mesaje de noapte buna, dar el si-a inchis telefonul pentru a fi in siguranta. Se gandea ca va sta o ora la o prietena, nu vroia sa merga deja acasa… seara s-a incins si s-a schimbat radical mersul. Acum se simtea vinovat… nu a mai ajuns acasa si nici nu si-a deschis telefonul. Ea nu se simtea prea bine, nu a putut dormi noaptea iar dimineata s-a dus sa se plimbe, sa se mai linisteasca. Plimbandu-se, s-a urcat pe un blog parasit. Privea linistea orasului de duminica dimineata si numara oamenii ametiti fara sa ii vada cu adevarat. Atunci a primit un mesaj „Iarta-ma ca nu ti-am raspuns aseara, dar mi s-a inchis telefonul si am adormit. Te sun dupa ce termin de mancat. Te pup”. Fata a zambit fericita pentru ca deja se gandea la lucruri urate. Cu toata fericirea ei a ramas acolo relaxata cu picioarele atarnandu-i. Vroia sa-i raspunda, sa-i arate emotia intalnirii cu el, dar cand isi arunca privirea spre viata orasului il observa iesind din scara altui bloc. Se apleaca instinsctiv sa isi clarifice imaginea si cade, urmata de un sunet ametitor. El aude, lumea se strange in jur corpului imbibat in nisip. Merge sa vada ce s-a intamplat si ii gaseste corpul zdruncinat, parca inca tremurand, cu mainile imbratsand telefonul. „Ma bucur ca ai reusit sa dormi macar in noapea asta linistit. Abia astept sa-ti revad privirea si sa n „. A stat si a privit mesajul intreaga zi, inundandu-l de lacrimi... lacrimi zadarnice, lacrimi sfarsite, lacrimi vinovate... dar era prea tarziu...

Niciun comentariu: