Pagini

7 decembrie 2014

Ține-mă de mână

Tot timpul mi-am promis ca o sa te sun cel putin o data pe saptamana, sa vorbim aiurea, sa iti aud rasul strident, sa imi imaginez cum ti se fac ochii mici si sa ne planuim urmatoarea intalnire. Nu se intampla chestia asta si imi pare rau, dar cu siguranta atunci cand ne intalnim nu te-as mai lasa din bratele mele.

Eram atat de fericita aseara. Voiam sa fug de acolo, nici macar nu stiu de ce m-am dus, eram constienta ca nu o sa-mi placa, nu e pentru mine si nu va fi niciodata, dar am zis sa ii mai dau o sansa. Aveam nevoie de tine sa imi zici "Hai odata." si am zburat.

I-am zis taximetristului sa mearga cat de repede poate, abia asteptam sa te vad. Cu tine totul e simplu si firesc, iar cand se complica, se complica doar in hohote de ras. 

Eram inca imbracata in hainele de la serviciu, fusese sarbatoare, nu ma simteam deloc confortabil, dar cui ii mai pasa. 

Tu erai in randul 3 la concert si ai iesit din multime ca sa te pot gasi. Eram constienta ca nu mai avem cum sa ajungem acolo, dar tinandu-ne de mana si umbland cu nasul pe sus la cei 1.80 pe care ii aveam amandoua si ajutate de gazele lacrimogene pe care am reusit sa le ignoram, iar eram in randul 3. Imi plac concertele din fata scenei, dar foarte greu gasesti pe cineva sa nu-i pese de inghesuiala, ci doar de vibratia scenei.

Cu tine e fun, tu te bucuri de momente lasand deoparte lumea rea de afara. Imi place sa ne tinem de mana si tot timpul se intampla lucruri de care o sa radem cu lacrimi data viitoare. 

Cantam, urlam, dansam, ajungem in birouri, unde aveam privirea business cu doua saptamani in urma, iar acum stam cu picioarele pe masa. Vomam in baie, ne mangaiem pe spate pentru ca asa pare ca trece timpul mult mai usor, incercam sa ne amintim unde ne-am lasat hainele, mergem aiurea cu taxi cu oameni straini, ajungem mai departe de casa decat eram pana acum si apoi ne certam cu salubritatea pentru ca matura gunoaiele in Canalul Morii, iar raspunsul lor este "Suntem in Romania." (Câcați proști!)

Nu conteaza orele la care ajungem acasa, important e ca ne-am tinut de mana pana la etajul 8.

Mi-era dor de tine. Mi-as fi dorit sa ma saruti. Am sa te sun in fiecare saptamana de acum incolo, promit!


Niciun comentariu: