Sunt multe lansari de carti. Poeme, poezii, proza, romane. In
fiecare saptamana putem sa ne punem o carte noua pe noptiera, ba chiar mai
multe uneori. Putem sa ne construim rafturi noi, sa le slefuim si sa le dam cu
lac. Si cartile au nevoie de o casa unde… trebuie sa se simta ca acasa. Sa-si
povesteasca una alteia experientele, mainile prin care au trecut, privirile
care le-au rasfoit; doar asa raman vii. Si pentru ca acesta conversatie sa nu
se termine au nevoie de vecini noi, sa asculte experiente noi. Cartilor le
place golul ce se formeaza intre ele cand o carte pleaca de pe raft pentru ca
rareori cititorul o mai pune in acelasi loc. Asa se formeaza vecinii noi. [citeste mai departe in ArtAct Magazine]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu