Blocati pe doua scaune inalte

Am stat in pub-ul asta 2 ore si m-am plimbat aiurea cu o bere in mana in speranta ca am sa o intalnesc. Nu stiam ce vroiam sa ii spun, nu stiam ce reactii sa am, doar vroiam sa fie langa mine, sa o simt aproape, sa ii zaresc privirea, sa ii savurez zambetul, sa imi atinga mana atunci cand vrea sa imi spuna ceva interesant sau sa povestim lucruri marunte si neimportante.

Am stat doua ore, am discutat cu lume cunoscuta sau mai putin cunoscuta, dar cu ochii eram tot in 7 directii, dupa ea. Intr-un final a aparut si era exact asa cum ma asteptam. Frumoasa si cu atitudine in bluza ei rosie. Muzica parca se oprise si toata lumina se invartea in jurul ei. Era inconjurata de 3 prietene, radeau toate in hohote si aveai impresia ca nici nu vor sa mai intalneasca pe cineva. Sa fie doar ele 4… si atat!

Stiam ca nu am nicio sansa asa ca m-am dus la bar sa mai imi iau o bere si sa imi vad de gandurile mele. Imi era mai bine sa ma fac ca nu o vad, decat sa vad cum nu imi da nicio atentie. Imi era groaza si sa imi intorc privirea in sala… dar spre surprinderea mea, cand incepusem sa ma invat cu ideea ca am sa plec acasa exact asa cum am venit, imi pune cineva mana in cap si imi striga la ureche “Heeeeeey, nu ma asteptam sa te vad aici”. Ea era si avea un zambet incantator.

De atunci nu mai stiu cum a trecut timpul. Cred ca am stat 4 ore nemiscati de pe acele scaune inalte. Lumea se invartea in jurul nostru, sticlele si paharele tot apareau si dispareau din faţa noastra, muzica rasuna continuu si ridicam mainile spre boxe la piesele care ne legau de trecut. Unde sunt prietenele ei si de ce prefera sa stea cu mine in loc sa mearga si sa danseze cu ele… sau ce face de obicei!? A fost un scurt gand, dar l-am dat deoparte repede, ma bucuram de prezenta ei.

Imi placea sa o ascult vorbind, imi placea sa privesc cum isi schimba ba dreptul peste stangul, ba stangul peste dreptul, imi placea sa vad cum ii aluneca bluza rosie de pe umarul cafeniu, cum isi lasa capul pe spate cand rade, cum rupe etichetele de la fiecare sticla, cum imi aranjeaza cerceii sau suvitele de par care considera ea ca nu sunt la locul lor.

Nu am asteptam la nimic din toate astea, nu ma asteptam sa iesim impreuna de acolo, nu ma asteptam sa iesim de mana, nu ma asteptam sa mai umblam prin ploaie inca o ora prin parcuri parasite… si sincer sa fiu nu ma asteptam nici sa se urce intr-un taxi si sa dispara in cateva secunde din faţa mea. Parca fara sa realizez, fara sa imi dau seama cum am ajuns sa stau singur in mijlocul trotuarului.

Vroiam sa dau timpul inapoi si sa opresc totul in loc, sa fim iar in bar si sa ne blocam in acea clipa… sa dezbracam sticlele de etichete, sa vorbim pana la epuizare, sa ne balansam pe cele doua scaune inalte, sa ne atingem mainile pe furis, sa ne spunem cuvinte magice, sa…. sa…. sa…. Vreau totul inapoi!

Opreste-te clipa, sa pot sa te mai simt inca un veac...

Seven - Opreste-te Clipa
 
 Asculta  mai multe  audio   diverse