Două
personaje, un fotoliu, un raft cu cărţi, un aparat de radio, o chitară care
cânta într-un colţ şi lumini; toate pe o scenă mică din cărămizi. Sunt poeziile
lui Alex Văsieş şi imaginaţia a doi tineri regizori. Regizori care încearcă să modifice perceperea literaturii. Sunt spectatori
pe scaune, pe fotolii şi podele. Stau înghesuiţi la mese sau îşi întind picioarele până aproape de scena din cărămizi rosii, dar toţi fac acelaşi lucru: exerciţii
de receptare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu