Atunci nu imi dadeam seama ce aveam langa mine, nu realizam ca poate fi mai important decat orice era in jurul meu de fapt, ca poate sa duca undeva, ca exista lucruri (chiar exista) care pot sa duca undeva. Atunci nu stiam ca un singur pas te poate arunca in prapastie si nu stiam nici ca o mana intinsa si un alt pas, unul mare si curajos, te poate scoate din ea.
Nici nu ma gandeam la prapastie, nu stiam ce inseamna, ce inseamna sa te lovesti, sa fii trantit la pamant si sa nu te mai poti ridica. Nici acum nu stiu foarte bine, dar macar sunt constienta ca exista.
Tot timpul consideram ca mie o sa imi placa si in prapastie, ca o sa pot cuceri lumea si de acolo, ca o sa pot sa ma dezvolt, sa ma ridic, tot timpul exista cineva care te impinge de la spate... dar cumva, brusc, am realizat ca nu poti sa cuceresti lumea singur. Ai nevoie de cineva, sa-l tragi dupa tine sau in momentele tale proaste sa te traga dupa el.
O prapastie exista tot timpul langa noi si nu e decat la un pas distanta. Trebuie doar sa o vezi si sa faci pasul in directia opusa. Trebuie sa stii ce ai langa tine si incotro sa te indrepti. Poti sa conduci Universul daca stii unde sa calci. Eu conduc Universul in 2012...
Trilul de azi ->131
I know everything about you
You know everything about me
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu