Incheieturile celor 7 zile

Am visat despre despartiri, impacari, despre primul revelion la care am fost singura si despre faptul ca urma din nou sa fiu singura. Nu sunt fan prea mare al despartirilor, dar nici nu le detest. Trebuie sa faca parte din viata noastra, dar chiar nu e un moment propice acum.

Ma dor toate oasele si fiecare incheietura de la degete si mi-am propus sa stau in pat pana efectiv nu mai pot. 

Nu sunt eu asta si ar trebui sa ma scol repede, am atatea de recuperat in ziua aceasta libera. Nu ne-am mai iubit din noaptea aceea super dansanta cand am ajuns acasa cu un chef nebun de hohote de râs sub plapuma. 7 zile sunt prea mult pentru mine, dar efectiv simt ca nu ma pot misca. Babe...?

Da-mi scrisorile inapoi

"Mi-e dor sa imi scrii, dar stiu ca n-o sa-mi scrii pentru ca n-ai chef, nu stii ce sa scrii, nu vrei, in fine...", zise el incepand sa dea din mana," dar chiar mi-ar placea, serios, sa am un mesaj macar duminica seara".

Oare de cate ori trebuie sa iti zic ca eu scriu, nu iti scriu?! 

Tu intelege ce vrei, dar raspunde-mi! 

Stai linistit, doar eu verific cutia postala, ramane secretul nostru. Si crede-ma, trec de cel putin 4 ori zilnic pe langa ea.

Asteptand

La un moment dat, s-a intamplat sa astept o persoana 2 ore si jumatate fara sa stiu daca va aparea vreodata. Era vant, ploaie si frig. Nici acum nu imi dau seama ce a fost in capul meu, dar a venit.

Totusi, mi-am promis ca nu am sa mai fac asa ceva in viata mea. Ca viata e prea frumoasa ca sa o traiesti asteptand. Ca nimeni nu imi merita asteptarea. Ca timpul nu se opreste in loc atunci cand astepti, deci este un timp pierdut. Si cate si mai cate nu mi-am spus... E drept, nu am mai asteptat pe nimeni de atunci, ba mai mult, m-am lasat eu astptata, dar oare nu e exact acelasi lucru cu asteptarea unei vorbe, asteptarea unei idei, unui vis sa se implineasca, un zambet sa apara? Oare nu e exact acelasi lucru ca atunci cand stai rezemat de un perete si te uiti stanga-dreapta? Oare nu e exact acelasi lucru, doar ca aceasta astptare nu dureaza 2 ore jumatate, ci probabil zile sau ani?

De cele mai multe ori nu am rabdare, dar imi place sa astept. Iar apoi intru intr-o stare de relaxare si am rabdare, dar asteptarea ma omoara.

Cu cărțile pe față

"Va rog aveti incredere in mine! Cu siguranta pot fi vesela. Pot fi agreabila. Amabila. Afabila. Si toate astea sunt doar cele cu litera a. Dar nu ma rugati sa fiu draguta. Draguta nu are nimic de-a face cu mine."

Pentru ca la un moment dat trebuie sa incepi sa joci cu cartile pe masa, chiar daca mai ascunzi cate un as in maneca.

Rosu la trecerea de pietoni

Liberi si singuri, dar inconjurati de toata lumea. Nu am mai dansat asa niciodata. Eram pierduti. Pierduti in trecut, prezent si viitor. Pierduti in tranzitia dintre stari.

Promit ca data viitoare voi fi mai atenta la semafoare.

Ce imagine ai ales?

Cateodata mi-ar placea sa se desparta o parte din mine, sa stea undeva sus si sa vada fiecare miscare a ta, dar mai ales fiecare gand.

Vreau sa vad daca si tu te uiti la aceleasi stele la care ma uit si eu. Vreau sa stiu daca iti zboara gandul la mine, dar mai ales cum. Vreau sa stiu daca ne gandim la aceleasi lucruri. Vreau sa-ti stiu si cele mai murdare ganduri, sa vad pana unde pot sa ajunga, dar nu as vrea sa le aud, sa nu mi le spui niciodata, ma fac sa ma simt stanjenita. Vreau sa vad daca sinceritatea ta e aceeasi pe care o stiu si eu. Vreau sa vad care e imaginea pe care o vezi in mine; pe care ai inseles-o? Pe care o vrei? Care iti place mai mult?

Vreau sa stiu. Dar cel mai mult as vrea sa-mi vad mie reactia cand as afla toate asta.

Batai de inima? Fuga? Glezne umede? Toate impreuna?

Dragoste de weekend

La inceput, cand doua persoane vir sa se cunoasca mai bune, ar face totul impreuna. Se iubesc pana la cer, de trei ori in jurul soarelui si inapoi si ar fi in stare sa stea saptamani intregi in casa doar pentru a gusta fiecare particica din celalalt.

Cu cat trece timpul si descoperi mai mult lucrurile acestea se estompeaza, desi devin mai profunde. Acum ai nevoie de altceva. Acum e dragoste, nu e doar pasiune. Acum iti pui si sufletul, mintea si zilele acolo, nu doar respiratia accelerata si un corp epilat perfect.

Convietuiesti cu celalalt, esti fericit, esti implinit, ai invatat sa traiesti si langa el, nu doar cu el, dar stii ce e cel mai misto? Cand poti sa mai ai weekenduri "ca atunci, ca la inceput". Cand acele weekenduri nu sunt programate si planuite, cand se intampla pur si simplu. Exact ca la inceput, dar mult mai profunde, mai constientizate.

Asta inseamna ca te bucuri nespus ca nu suna ceasul, dar te trezesti devreme ca sa faci baie. Ce bune sunt baile sambata dimineata dupa o vineri seara plina de fum!

Niciunul nu vrea sa faca de mancare, desi amandoi sunt aproape de lesin. Comanzi doua pizza si le faci jumi-juma. Dansezi in casa, razi in hohote, te prostesti pana ajungi sa il enervezi pe celalalt, desi cu totii stim ca nu e acel gen de enervare.

Iesi afara cu parul inca ciufulit pentru ca in weekend nu exista uscatoare de par, te plimbi prin ploaie, desi tu habar nu aveai ca a picurat vreun strop azi. Te uiti la un film serios dupamasa, un film lacrimogen sambata seara pentru a fi alinul muuult mai dulce si la o comedie duminica seara pentru a incheia weekendul cu zambetul pe buze. Foarte important aici e sa fie acea crema cu biscuiti pe care numai eu stiu sa o fac. Si tot timpul ii schimb gustul in functie de film. Trebuie sa se potrivesca perfect.

Duminica, atata timp cat te plimbi aiurea prin oras, trebuie sa fiti imbracati fancy. Tocuri si sacou. Si faci asta faca niciun motiv anume. Doar ca sa iti tii gatul drept si sa privesti lumea din alt unghi. Te face sa te simti bine... Iar intre toate astea enumerate mai sus se intampla tot felul de... lucruri. Le-as povesti, sincer, dar parca nu as vrea sa se simta jenat.

Pot sa povestesc? Pot, pot?

Cutie automata

Lucrurile nu sunt facute ca sa fie simple. Lucrurile nu trebuie sa fie simple. De exemplu, eu nu as vrea sa conduc o masina cu cutie automata. 

Unde mai e spiritul condusului?

Spre acelasi punct

Oare daca eu ma gandesc daca te gandesti la mine, ce faci si de ce nu stiu nimic de tine, iar in clipa urmatoare apare un semn al nostru si numai al nostru, inseamna ca te gandesti la mine?

Inseamna ca daca as privi totul de sus as vedea ca noi doi priveam spre acelasi punct fara sa realizam asta?

Imi place sa ma privesti.

Prosoape rosii

Ce altceva ai putea sa faci sambata la 7 dimineata daca nu o baie fierbinte dupa 3 zile in care nu ai avut apa calda?!

Ah daaaa, si sa te imaginezi intr-o baie imensa, alba cu prosoape negre si unul rosu pentru maini si cu cada in mijlocul ei. 

De spuma si soarele diminetii care incearca sa isi faca loc prin perdeaua de matase nu are rost sa mai vorbim...

Singura pe scari. Asteptand ploaia.

M-am trezit zambind si nu imi dadeam seama de ce. Topaiam prin casa cu energie de la primele ore, am zambit tuturor pe strada si ma bucuram ca nu mai trebuie sa salut, un zambet zice muuult mai mult decat un "buna ziua" sau un "servus". Poate uneori prea multe.

Aveam o energie pozitiva pe care voiam sa o imprastiu peste tot. Asa ar trebui sa fie oamenii in fiecare zi. Cu siguranta s-ar schima lumea in ceva mai bun.

Nu imi dadeam seama care e motivul pentru comportamentul meu, dar, se pare, ca subconstientul lucreaza si nu uita nimic. Am intrebat la un moment dat ce data e si atunci am realizat totul.

Eram atat de nerabdatoare. Azi trebuia sa  primesc scrisoarea ta de 12 pagini. Asa mi-ai promis!

Nu mai aveam stare. Abia asteptam sa ajung acasa sa verific posta. De fapt, imi doream sa ma fac atat de mica incat sa intru cu totul in posta aceea murdara, sa stau acolo pitita in liniste si sa iti savurez cuvintele. Fiecare virgula, fiecare litera, fiecare unduire de "s" pentru ca numai tu stii sa il faci asa.

Aveam emotii pentru ca nu iti puteam imagina cuvintele de data aceasta, nu imi dadeam seama ce gandesti, nu imi... Dar n-ai aparut.

Iar ai plecat. Iar m-ai lasat singura pe scari. Iar ma faci sa stau in ploaie pana nu mai imi simt picioarele. Iar ai uitat de 17.

Eu am rabdare, sa stii. Poate anul viitor nu vei uita.

Zambet ascuns in hanoracul tau

Nu e bine sa traiesti in trecut, dar uneori poti retrai niste senzatii grozave.

Era inceput de toamna. Era din nou agitatie in oras, frunzele dezgoleau usor copacii, soarele de dimineata parea puternic, dar te facea sa tremuri usor. 

Am ajuns in fata blocului. Mirosea a toamna grozav de bine, eram increzatoare intr-o zi calduroasa, dar vantul rece m-a facut sa ma ghemuiesc in bratele lui. Eu nu vreau sa merg la servici, mi-e prea friiiig si nu imi place sa ma intorc in casa. Am zis eu zgribuling.

Mi-a dat hanoracul de pe el si am plecat fiecare in directia lui. A ramas in tricou, batea vantul, dar trebuia sa-mi fie bine, sa am din nou zambetul pe buze. 

Nu a fost doar un zambet, a fost un ras galagios in plina strada. Era exact ca atunci... Aveam exact acelasi sentiment cand ma trezeam dimineata in alta casa si trebuia sa fug. Tot timpul era soarele care da lumina perfecta de la 6-7 dimineata, aveam o bluza cu doua numere mai mari, ochelarii de soare pe ochi si gluga in cap ca sa imi ascunda firele de par sifonate. Mainile incrucisate in sân si pasul grabit.

Zambetul de pe buze se simtea vinovat; era rusinos si incerca sa se ascunda, dar cine sau ce poate ascunde incantarea propriilor fapte?!

Nu traiesc in trecut. Nu e vorba despre oameni si intamplari, ci de senzatiile care raman. Despre gustul si mirosul lor care se poate reactiva oricand, iar atata timp cat iti aduce un zambet imens pe față... Uhmmm. E bine! 

Cu ochii inchisi

Oh ce fericire pe capul tau sa ajungi acasa si sa nu iti doresti nimic mai mult decat sa faci o baie lungaaa si fierbinte ca sa poti sa te lasi purtata de gandurile corpurilor golase si nu este apa calda!

Voiam sa construiesc povesti, sa ma gandesc, sa ma razgandesc, sa schimb personje, trasee, intamplari, suflete, sentimente, respiratii adanci si accelerate si cate si mai cate. 

Nici macar nu mi-ar fi pasat ca baia asta inchiriata arata groaznic, nu stiu cine a gandit-o in halul asta. As fi stat cu ochii inchisi. Cu ochii inchisi si mainile sub apa...

Apa. Hamac. Tu

Stau aici pierduta in hamac si ma gandesc... Nu cred ca as vrea sa fiu cu altcineva in clipa asta aici. Nu as putea. Nu m-as mai simti linistita, nu as mai fi eu. Nu sunt in stare sa vad alt om, nu pot sa mi-l imaginez, iar eu creionez multi oameni in fiecare zi. Multi oameni si multe povesti.

Eu sunt prinsa in hamac deasupra apei si stau sa cad. Cordelina tot coboara pe trunchiul copacului, doar nu crezi ca pot ramane nemiscata foarte mult timp. Totusi, am incredere in nodurile lui. Am incredere in carabinele lui alese cu mare grija.

El taie lemne. Face foc, sculpteaza, prajeste cate ceva, se bucura de toporul proaspat cumparat si imi impleteste o coronita foarte complicata din cateva buruieni. 

E liniste si nici macar nu simtim nevoia sa vorbim. Stiu ca e aici langa mine, stiu ca se simte bine si chiar nimic nu mai conteaza. Eu stau cu o carte in brate de ceva timp si nu sunt in stare sa ma concentrez sa citesc 3 randuri. Natura e mult mai interesanta azi. Gandul meu poate zbura mult mai departe decat sexul nebun din carti.

E bine. Imi plac duminicile in natura. Imi plac duminicile cu tine.

Acceleratie si frana pe ritm

Stii care e cea mai misto parte la condus? Muzica. 

Muzica iti da ritm si senzatii in masina. Muzica te face sa vrei sa mergi tot mai departe si uneori sa nu te mai intorci. Muzica te ajuta sa vezi cu alti ochi atmosfera si peisajul din jur.

Acesta e rolul meu (principal) in masina cand sunt cu tine. Sa iti schimb starea de spirit, sa iti descretesc fruntea, sa poti sa respiri usurat pentru cateva minute. 

Secretul e sa te lasi dus de muzica. Geamurile sunt intotdeauna lasate jos, lasi putin scaunul mai pe spate, iti relaxezi capul in scaun, inchizi ochii si iti lasi mana dreapta purtata de vant.

Asculta versurile. Intotdeauna am ceva potrivit pentru tine, potrivit pentru moment. 

Lenjerie intima

Ce zici de o seara ca atunci? Tu stai intins pe jos si cu capul rezemat de marginea patului, iar eu imi arunc hainele in jurul tau. Pe ritmuri alese de tine, bineinteles. Oricum prefer sa stau dezbracata, decat imbracata, iar lenjeria intima imi mananca zilele...

E atat de bine cand poti sa iti lasi hainele imprastiate cum vrei tu, cat vrei tu, unde vrei tu...

Aceleasi cuvinte... neingrijite

Am parul sifonat, iar haina ta imi atarna lenesa pana la genunchi. Ma simt neingrijita si cu ochii lasati. Nu prea pot sa ma concentrez la nimic ce este in jur. De obicei ma simt prost cand sunt asa si sper sa nu ma intalnesc cu nimeni cunoscut, dar tu tot mi-ai spus acele cuvinte si cu acelasi fior pe spate.

In clipa aceasta chiar nu ma mai intereseaza nimic, nici macar faptul ca azi nu bate vantul.

Ai veni?

Se simte toamna. E seara, e tarziu, ne plimbam in tricou pe strazile Clujului care incep iar sa fie aglomerate, dar se simte toamna.

Cel mai tare se simte tomna cand avem tendinta de a ne retrage in baruri. Imi era dor de asta, sincer.

Sa uitam de noi si de numarul berilor comandate in timp ce stam la bar in Touluse. Sa avem genul acela de povesti de care numai acolo ne amintim, sa mancam chicken fingers cu sos alb si sa ne luptam pentru impartirea celor 5 bucati pana ajungem sa ne luam inca o portie. 

Acelea sunt noptile speciale din Touluse si vor ramane pentru totdeauna acolo. Are barul masiv si oameni frumosi dupa bar. Zambesc si simti ca ti-ar face toate poftele, fara sa te judece. Asa ar trebui sa fie toti barmanii, dar nu gasesti multi in orasul nostru.

(Cu siguranta daca as avea o zi neagra si trista... aici as vrea sa imi inec amarul. I-as da un telefon sa vad daca poate sa vina sa ma asculte, doar sa ma asculte si sa nu zica nimic. Iar dupa ce imi termin povestea sa mergem sa dansam. As avea dureri de cap a doua zi, dar sigur m-as simti mai bine. Doar sa vina...)

Apoi venim acasa plimbandu-ne de mana, sarind si facand piruete, dar fara sa atingem pista de biciclete. Stam intinsi pe jos cu privirea atintita in tavan si ne ne facem planuri de weekend. 

Imi place sa te vad incantat. Sa vad ca iti doresti cu adevarat, ca ai totul pus la cale si ai facut o intreaga poveste. Imi place. Nu stiu daca incantarea ta vine din interior sau pur si simplu pentru ca m-am suparat eu candva, dar pana la urma ce conteaza, atata timp cat exista, atata timp cat rezista.

Hai sa nu mai gandim atat!

Buze fierbinti

Imi simt obrajii aprinsi si buzele foarte fierbinti. Tricoul decolorat, papucii murdari si coatele decojite de iarba care incepe sa se ingalbeneasca.

Ce bine e sa te lasi in bataia vantului si a razelor de soare macar pentru o ora. Sa nu te gandesti la nimic. La nimic rau ce ar putea exista in jurul tau.

Curatire interioara

Ma obosesc atat de tare peste zi incat nici macar nu pot sta in picioare la dus, trebuie sa fac baie. 

De obicei stau intinsa cu picioarele pe perete, castile in urechi si un zambet subtire pe fata. Ma gandesc la ziua ce a trecut sau la zilele ce vor urma. Trimit mesaje incitante sau scriu in notitele mele secrete ca parca atunci am cea mai mare inspiratie. 

Imi place sa vad cum cade mizeria de pe mine. E un sentiment foarte linistitor. Simt ca odata cu ea se duc si toate efectele negative pe care le am asupra celor din jur, dar si cele pe care le au ei fata de mine. 

Cu cat ma surluiesc mai bine si pun cat mai mult gel de dus, cu atat ma simt mai curata pe interior. E atat de bine!